fbpx

Tradiții și obiceiuri de Revelion

2016
decembrie 31

Desi Noul An a fost sarbatorit in zile diferite, de la o perioada la alta, in functie de conventiile calendaristice, simbolistica sa a ramas neschimbata. Anul Nou e o sarbatoare a Renasterii, a renuntarii la trecut si a bucuriei si sperantei ca viitorul va fi mai bun.

Jocurile traditionale cu masti, cantecele si urarile reusesc astfel sa tina piept si sa coexiste cu alte traditii imprumutate din afara, precum sarutul sub vasc sau purtatul de lenjerie intima colorata.

Un numitor comun exista insa intre toate aceste traditii autohtone sau imprumutate. Anul Nou trebuie intampinat cu cat mai mult zgomot si buna dispozitie pentru a alunga spiritele rele, iar voia buna sa dureze inca 365 de zile.

Poate cea mai indragita traditie de Anul Nou este Sorcova, cu binecunoscutele versuri "Sorcova vesela/ Sa traiti, sa infloriti,/ Ca un mar, ca un par,/ Ca un fir de trandafir, / Tare ca piatra, iute ca sageata,/ Tare ca fierul, iute ca otelul, /La Anul si La Multi Ani!".

Aceasta urare a copiilor de Anul Nou este adresata adultilor, iar cei mici sunt rasplatiti cu bani. La origini, obiceiul prevedea ca adultii sa ofere copiilor o cana cu apa in care se aflau banuti.

Un alt obicei foarte cunoscut este Plugusorul, o datina a carei respectare simbolizeaza belsug pentru tarani in Noul An. In satul Gaujani, din judetul Giurgiu, in zilele de 1-2 ianuarie se colinda acum cu tractorul, care a luat locul boilor, deoarece nimeni din sat nu mai are astfel de animale.

Obiceiurile si superstitiile sunt adanc inradacinate in mintea romanilor, mai ales cele legate de momentul trecerii dintre ani.

Asa cum nici in ajunul Anului Nou nu se matura, nici in ziua de 31 nu se atinge matura si nici nu se arunca gunoiul din casa, ca sa nu fie dat afara din casa belsugul. Abia pe 2 ianuarie poti arunca gunoiul.

Datoriile trebuie platite pana la sfarsitul anului, iar in 31 ianuarie ar fi bine sa nu dai bani cu imprumut, ca sa nu fii sarac tot anul.

Cei foarte superstitiosi spun ca rufe nu ar trebui sa se spele pana la Boboteaza, cand se sfintesc apele.

Tot in ultima zi a anului este interzis sa pui mana pe foarfeca, ca sa nu-ti "tai" norocul.

Tine-ti lacrimile in frau, daca e cazul, pe 31 decembrie, si musca-ti limba inainte de a te certa cu cineva, daca nu vrei sa o tii in cearta si plans tot anul.

Cei care plang pe 1 ianuarie vor fi tristi tot restul anului, iar cine doarme mult de Sfantul Vasile va fi somnoros tot anul.

Conform superstitiilor, cei care spala vase pe 1 ianuarie vor avea parte de o tragedie.

Lucrurile se simplifica in cazul persoanelor nascute pe 1 ianuarie, despre care se spune ca vor avea noroc toata viata.

Prima persoana care trece pragul casei va da tonul pentru intregul an. Traditia spune ca aduc noroc barbatii bruneti. In schimb, persoanele blonde sau roscate sunt asociate cu ghinionul. Nici femeile nu sunt de bun augur.

Nu uita ca de revelion sa ai bani in buzunar si haine noi pe tine, eventual si ceva de culoare rosie. In rest, sa fie cat mai mare veselie in locul in care faci trecerea dintre ani, astfel incat spiritele rele sa fie gonite.

La miezul noptii, 31 decembrie spre 1 ianuarie, deschide larg usile, ca sa iasa anul vechi si sa intre cel nou. Neaparat la usa sa ai vasc, pentru noroc, spor in casa si sanatate. Sarutul cu persoana iubita, sub manunchiul verde, trebuie si el bifat, pentru buna intelegere in noul an.

In prima zi a anului trebuie sa ne trezim devreme, sa fim veseli si sa evitam treburile casnice, conform traditiilor. In schimb, activitatile profesionale ne vor aduce noroc pe acest plan in noul an.

Pe 1 ianuarie, primeste macar un copil cu Semanatul, care, dupa urarea scurta, va arunca spre tine grau, porumb sau orez.

Acestea sunt cateva dintre cele mai raspandite traditii si superstitii pentru debutul anului.

 

Istorie

"La 1 ianuarie, stramosii nostri romani l-au sarbatorit pe Janus, zeul noilor inceputuri care avea doua fete, una care privea spre trecut si alta spre viitor.

Zeul Janus era reprezentat pe usi si pe praguri, iar romanii au numit prima luna a anului ianuarie, in onoarea sa.

Janus a simbolizat, de asemenea, valorile casei, familiei, prieteniei si civilizatiei, iar usile templului sau erau inchise cand la Roma era pace si deschise in vreme de razboi.

 

 

Sursa: www.ziare.com