România se poate mândri cu bucate tradiționale delicioase, dar nici la capitolul băuturi tradiționale românești nu stă mai prejos. Băuturile tradiționale românești se remarcă, în primul rând, prin calitate, ele fiind produse 100% naturale, obținute din cele mai bune fructe sau plante, fabricarea de bauturi spirtoase pe baza de fructe fiind o îndeletnicire cu o istorie îndelungată în țara noastră.
Una dintre cele mai cunoscute și apreciate băuturi tradiționale românești este țuica. Rețeta după care este făcută această băutură diferă de la o regiune la alta și de la un producător la altul. În unele zone, în general în cele din Ardeal, țuica este mai tare decât în Muntenia. Țuica este produsă din fructe (prune, caise, piersici) lăsate la fermentat și trecute prin procesul de distilare o singură dată. Țuica este nelipsită de la masa de sărbători sau de la alte evenimente importante.
Consumată cu moderație – nu mai mult de 30 ml pe zi – poate combate cu succes bolile de inimă, de stomac și problemele la bilă. O enzimă prezentă în cactusul Karroll viridis enoae se găsește în cantități de opt ori mai mari în țuica de prune. Această substanță are rolul de a reduce depunerile de colesterol de pe artere și este prezentă în peste o sută de medicamente naturiste cu rol în prevenirea aterosclerozei şi a infarctului miocardic.
În țuică, se mai găsesc șase tipuri de substanțe care hrănesc celulele roșii ale sângelui și care cresc cu 120% viteza de producere a hemoglobinei. Un alt beneficiu pe care îl aduce țuica slabă organismului este reglarea funcțiilor hepatice, grație conținutului de vitamine A, B, C, D1 și D2, nedegradabile termic și ușor de asimilat. Consumul moderat la persoanele de peste 60 de ani ameliorează capacitățile cognitive și reduce riscul de demență și Alzheimer.
Pentru efecte maxime, țuica este indicată ca aperitiv cu 10-15 minute înainte de servirea mesei de prânz, pentru că favorizează absorbția substanţelor hrănitoare din alimente. În acest caz, nu mai trebuie consumate alte băuturi alcoolice la masă.
Horinca este o altă băutură tradițională românească la fel de apreciată. Este produsă tot din fructe, de obicei prune, mere sau cirese, dar care sunt trecute de două ori prin procesul de distilare, fapt pentru care horinca este mult mai tare. Cea mai cunoscută horincă este cea din Maramureș, unde fiecare gospodar are o rețetă proprie. Maramureșenii se mândresc peste tot cu o asemenea “licoare” și refuză orice altă băutură, ba chiar consideră horinca un adevărat medicament.
Pălinca este o băutură tradițională românească, dar se găsește și în Slovacia sau Ungaria, iar pe teritoriul nostru în Transilvania, în special în nord-vest.
Prune, mere, pere, cireşe, dude, gutui, vişine sau afine – acestea sunt doar câteva dintre fructele din care se poate realiza pălinca. Nu doar fructele sunt importante, ci şi lemnele folosite pentru foc. Cele mai bune sunt cele de fag. Dacă arzi butuci de brad, iese un fum mai gros, cu răşini, şi pălinca îi mai iute, nu e atât de bună. Cazanele de cupru în care este preparată ţuica îi dau o savoare unică, nemaiîntâlnită, iar o pălincă bună se cunoaşte după aroma fructelor care se simte în ea. În mod unanim, pălincarii spun că nu este recomandat ca tăria alcoolică să fie sporită artificial cu zahăr pus în borhotul de fructe. Acesta ar fi motivul pentru care apare durerea de cap, de la zahăr. Însă de la pălinca făcută din fructe curate, nu te doare capul, oricât ai bea.
În satele din Ardeal, în special în judeţele Sălaş, Maramureş, Bihor sau Satu Mare, invitaţii sunt aşteptaţi cu pălincă în loc de cafea, ce poate fi asortată cu slănină, ceapă, brânză şi o pâine de casă. Se spune că cea mai bună pălincă de prune este cea realizată de ţăranii din judeţul Satu Mare, în special de cei din Ţara Oaşului. Tot în această zonă tradiţia de păstrare a pălincii până se căsătoresc copiii este valabilă şi în prezent. Majoritatea familiilor achiziţionează o cantitate însemnată de palincă pe care o păstrează şi 30 de ani. Asta pentru că în această zonă cresc cei mai buni şi mai aromaţi pruni.
Ardelenii sunt la fel de mândri de pălinca lor precum sunt scoţienii de whisky sau francezii de cognac.
Pălinca are şi o serie de beneficii pentru organism: ajută la digestie, este un “pansament pentru stomac”, iar un păhărel din această licoare estompează durerile de dinţi.
Șlibovița, deși este de origine sârbo-croată, a fost aleasă drept băutură tradițională românească în urmă cu aproximativ un secol. În Balcani poartă, în general, numele de rachiu (rakia), cuvânt de origine slavă care înseamnă ”prună”. Este mult mai tare decât celelalte băuturi alcoolice tradiționale românești.
Turtul este o băutură tradițională românească specifică localității Turt din județul Satu Mare. Această băutură este obținută după dubla distilare a fructelor. Băutura trebuie ținută în butoaie din lemn de dud pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, sau în vase din lemn de stejar pentru o perioadă de doi ani.
Aroma fructelor din aceste băuturi tradiționale românști este inedită, iar alcoolul provine în urma fermentării glucidelor din fructe. Aceste băuturi sunt 100% naturale, nefiind permis adaosul de zahăr, conservanți, coloranți sau alte ingrediente care pot altera gustul.
Astfel că, dragi români, chiar și departe de casă, prin țări străine, înconjurați de tot soiul de băutri fine, tot tăriile noastre tradiționale sunt cele mai bune!